Scopul întâlnirii a fost acela de a identifica meseriile la care tinerii aspiră și de a demonstra aplicabilitatea acestora prinn intermediul unei metode non-formale ale cărei resurse principale au fost: dialogul, schimbul de experiențe și informații și viziunile acestora. Mai bine spus, cu puțină dorință și deschidere către implicare, fiecare tânăr și-a putut descoperi locul dovedindu-și la finalul metodei, pe lângă aplicabilitatea meseriei propuse și o altă latură, demonstrată de caracterul flexibil al propriilor aspirații pe fondul procesului ce în educația non-formală și voluntariat poartă numele IEȘIRII DIN ZONA DE CONFORT! Odată ce au înțeles contextual și structura metodei, din dorința de a fi parte din desfășurarea ei, tinerii au dezvoltat o nouă competență deosebit de importantă și anume: ADAPTABILITATEA.
În câteva cuvinte, derularea metodei a constat în următorii pași:
1. Prezentarea de către Formatorul Rotea Emilian a conținutului metodei, scopului și obiectivelor acesteia precum și a rezultatelor așteptate;
2. Brainstorming în cadrul căruia fiecare voluntar a avut ocazia de a nota pe o foaie de flipchart meseria la care visează și de a argumenta de ce a ales-o în câteva cuvinte;
3. Teambuilding în cadrul căruia tinerii au fost împărțiți în 4 echipe de lucru având sarcina de a prioritiza și alege 4 meserii din totalul celor 20 propuse (fiecare tânăr propunând o meserie). Cele 4 meserii alese au fost: Procuror, Psiholog, Pilot de avion și Avocat;
4. Workshop – lucru în echipă pentru a crea un context și un scenariu care să demonstreze caracterul “de succes” al meseriei alese pe baza unor întrebări care să încadreze scenariul creat: - De ce este meseria aleasă de succes? Care sunt avantajele și dezavantajele precum și riscurile meseriei? Profilul moral și profesional al tânărului în aceesarea meseriei? Obstacolele ce pot fi întâmpinate? Etapele și studiile pe care un tânăr trebuie să le parcurgă? Alți pași importanți;
5. Workshop – crearea unei scenete care să aducă în prim plan imaginea meseriei alese într-un context de succes;
6. Prezentarea Scenetei fața celorlalte echipe;
7. Realizarea prezentării elementelor fundamentale ale meseriei alese, a Scenariului creat;
8. Debriefing tematic pe baza rezultatelor prezentărilor. A fost urmărită evaluarea implicării, a informațiilor și experiențelor, calitatea dialogului, calitatea meseriilor propuse, procesul de management al metodei, implicarea formatorului, ș.a.
DREAMER METHOD, îmbunătățită de către 28 de lucrători de tineret din 7 state în luna Noiembrie 2014 își demonstrează capacitatea de aplicare atât în voluntariat cât mai ales în mediul școalar, ea fiind aplicată în insituții liceale și gimnaziale din Estonia, Turcia, Grecia ori Spania, cu rezultate atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung.
În Râmnicu Sărat, transmitem toată susținerea noastră profesorilor, educatorilor și lucrătorilor care doresc să o aplice în scopul creșterii capacității tinerilor de face cele mai bune alegeri în carieră precum și a cadrelor didactice de a-și valorifica propria capacitate de Facilitare a orientării tinerilor în carieră. Metoda poate fi reaplicată ori de câte ori va fi nevoie și cu implicarea directă a Formatorilor și Lucrătorilor Asociației de Tineret ONIX.
Mai multe imagini din cadrul activității găsiți pe pagina de facebook a A.T. ONIX, la următoarea adresă: https://www.facebook.com/pages/Asociatia-de-Tineret-ONIX/157345220948949?fref=ts
Florin Ceparu – Manager de proiect – EDU PERFORMING II, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul ERASMUS PLUS, K.A. 1.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu